Definiția cu ID-ul 507874:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
serasir (-ruri), s. n. – Brocart de aur. – Var. sarasir. Tc. (per.) ser a ser „de la un capăt la celălalt” (Șeineanu, III, 107; Lokotsch 1846). Sec. XIX, înv.