seralist, -ă s. m. f. Elev, student care urmează cursul seral ◊ „Complicatele înlănțuiri ale formulelor chimice au fost scrise... pe o prozaică bucată de tablă. Ceea ce nu-i împiedică însă pe «seraliștii» de la matrițerie să descifreze cu aceeași pasiune, ca într-o sală de curs, sensurile unei formule.” Sc. 28 VII 63 p. 1. ◊ „[...] trebuie să mărturisesc că elevii mei, viitori electroniști de pe platforma «Pipera», sau tineri muncitori de aceeași specialitate («seraliștii») se însuflețeau mai cu seamă când discuția privea ceea ce am numit personajul profund.” R.lit. 27 IX 84 p. 5. ◊ „[...] întâia clasă de seraliști de la IATC.” I.B. 11 XII 85 p. 2 (din seral + -ist; DEX-S)