Definiția cu ID-ul 942195:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SELAMLÎ́C, selamlîcuri, s. n. (Învechit; și în forma selamalîc) Parte rezervată bărbaților și musafirilor în casele turcești; încăpere (sau încăperi) în palatele domnilor romîni, destinate domnului și slugilor sale, precum și pentru recepții. Îl trimisese... ca să le vînză și tînărul Petrake le ducea pe la haremurile și selamlîcurile din Stambul și Scutari. GHICA, A. 16. ◊ Expr. A da selamlîc = a saluta, a transmite salutări. Tu selamalîc le-i da Și le-i zice. TEODORESCU, P. P. 545. – Variantă: selamalî́c s. n.