secura vt [At: IORDAN, L. R. A. 239 / V: sacuri, săcuri / Pzi: ? / E: secure¹] (Reg) A tăia cu securea¹ (1).

sacuri vt vz secura

săcuri v vz secura

*secúre f. (lat. secúris, topor, secure, d. secare, a tăĭa; it. scure, sp. segur, pg. segura. D. rom. vine ngr. tsekúri, tsikúri, vsl. sĭekira, sîrb. sekira [dim. sekirica, sekirce], ung. szekerce). Vechĭ și Olt. Topor. Azĭ. Topor maĭ mic (de făcut surcele ș.a.).- Vechĭ și Mold. pop. săcure, Munt. secúră, pl. ĭ. – Dim. securică, pl. -rele, și securice. V. baltag.

secura, securez, vb. I (reg.) a tăia cu securea.