4 definiții pentru sectatoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
sectator, ~oare smf [At: I. GOLESCU, C. / V: (îvr) ~tăt~ / Pl: ~i, ~oare / E: fr sectateur] (Asr) Persoană care împărtășește opiniile unui filozof, credințele unei secte religioase.
sectator m. cel ce profesează opiniunile unui filozof, ale unui cap de sectă.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*sectatór, -oáre s. (lat sectator, d. sectari, sequi, a urma). Partizan declarat al uneĭ secte filosofice sau religioase: sectatoriĭ luĭ Ariŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
sectator, sectatoare, s.m. și f. (înv.) persoană care împărtășește opiniile uni filozof, unui învățat, credințele unei secte religioase.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: sectatoare
sectatoare substantiv feminin
| substantiv feminin (F103) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||