SEBIȘ 1. Depr. tectono-erozivă, situată în E depr. Zarand (parte componentă a acesteia), la poalele SE ale dealurilor Codru-Moma, limitată de îngustarea epigenetică a văii Crișului Alb din arealul localit. Joia Mare. Depr. S. se deschide larg spre C. Crișurilor, fiind străjuită de o parte și de alta de măgurile eruptive Mocrea (378 m) și Gălălău (224 m) și drenată de râurile Crișu Alb, Teuz, Chișindia, Moneasa, Dezna ș.a. Aceste râuri au creat în cadrul depr. S. o adevărată câmpie aluvionară, etajată, cu alt. cuprinse între 110 și 200 m. Luncile celor două râuri mari (Crișu Alb și Teuz) sunt bine dezvoltate (3-5 km lățime), dar pânza freatică aflată la mică adâncime (sub 50 cm) determină frecvente înmlăștiniri, fapt ce a impus construirea unor canale de drenaj și a unor lucrări de îndiguire și regularizare a râurilor. 2. Oraș în jud. Arad, situat în depr. omonimă, la poalele dealurilor Codru-Moma, în zona de confl. a râului Dezna cu Crișu Alb; 6.491 loc. (2005). Stație de c. f., inaugurată în 1881. Nod rutier. Expl. forestiere și de andezit. Fabrici de confecții metalice, de prelucr. a lemnului (mobilă, cherestea) și a marmurei, textile și alim. Centru pomicol și viticol. Muzeu de istorie și etnografie. Pe vatra actualului oraș a existat în sec. 13 o mică localit. care aparținea domeniului cetății Dezna. Menționată documentar în 1552, așezarea a fost cucerită de turci în 1574 și stăpânită până la sfârșitul sec. 18 după care a trecut sub ocupația habsburgică (până în 1918). La 17 febr. 1968, com. S. a fost trecută în categoria orașelor (înglobând și fostul sat Prăjești). Monumente: castel (sec. 19); casa „Waldstein” (1814) care adăpostește azi biblioteca orășenească.