5 definiții pentru scutitoare

Explicative DEX

scutitor, ~oare [At: PSALT. HUR. 11v/1 / Pl: ~i, ~oare / E: scuti + -tor] 1-2 smf, a (Înv) Protector. 3 a (Spc; d. boli) Care dă imunitate.

scutitor m. fig. apărător: Ardealul fu scutitorul nației române BĂLC.

scutitór, -oáre s. Vechĭ. Care te scutește, te apără: Dumnezeŭ, scutitoru lumiĭ.

Sinonime

SCUTITOR s. v. apărător, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător.

scutitor s. v. APĂRĂTOR. OCROTITOR. PROTECTOR. SPRIJIN. SPRIJINITOR. SUSȚINĂTOR.

Intrare: scutitoare
scutitoare substantiv feminin
substantiv feminin (F103)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scutitoare
  • scutitoarea
plural
  • scutitoare
  • scutitoarele
genitiv-dativ singular
  • scutitoare
  • scutitoarei
plural
  • scutitoare
  • scutitoarelor
vocativ singular
plural