2 definiții pentru scursătură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
scursătură sf [At: I. IONESCU, ap. CADE / Pl: ~ri / E: scurs2 + -ătură] (Îvr) Apă (stătută) de ploaie sau reziduală adunată într-o adâncitură.
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
scursătură, scursături, s.f. (înv.) apă stătută de ploaie sau reziduală, adunată într-o adâncitură.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: scursătură
scursătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |