scrijea (-ele), s. f. – Felie, bucată, tăietură. – Var. scrijeală, scrijetură. Sb., cr. skriška, križka (Cihac, II, 334; Tiktin), din sb. krizati „a tăia”. – Der. scrijeli (var. scrijela, scrijila, scrijili), vb. (a zgîrîia, a rîcîi; a sfîșia, a rupe; a inciza; a grava), poate legat și de sl. scrižalĭ „scîndură, tablă”; scrijelitură (var. scrijelătură, scrijălătură, scrijitură etc.), s. f. (zgîrîietură, tăietură; ruptură; fisură, plesnitură).