SCOȚIA (SCOTLAND), parte a Marii Britanii, separată de Amglia prin m-ții Cheviot; 78,7 mii km²; 5,1 mil. loc. (2002). Orașe pr.: Edinburgh, Glasgow, Aberdeen, Dundee. Rezerve de cărbuni, min. de fier, cupru și plumb. Șantiere navale. Mașini agricole, aparataj electrotehnic, produse textile și alim. (whisky). Creșterea animalelor (ovine, bovine). Culturi cerealiere și pomicultură. Pescuit intens. Turism. Locuită în Antic. de picți și gaeli, reg. a fost invadată de romani în c. 80 d. Hr. La sfârșitul sec. 5 și începutul sec. 6 aici s-au așezat scoții, creștinați în sec.6. În c. 848 regele scot Kenneth Mac Alpin realizează prima unificare a țării. Eduard III, regele Angliei, își impune protectoratul asupra S. (1292) și apoi o anexează (1296). Victoria scoțienilor la Bannockburn (1328) readuc independența S. În 1603 se realizează o nouă uniune, când Iacob VI, fiul reginei Maria Stuart a Scoției și succesorul ei (din 1567), urmează la tronul Angliei la moartea reginei Elisabeta I, în calitate de stră-strănepot al regelui Henric VII Tudor, ca Iacob I Stuart (1603-1625), urmată de fuziunea celor două entități și de crearea Marii Britanii în 1707.