2 definiții pentru scoptură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scoptu sf [At: CHEST. V, 116/15 / Pl: ~ri / E: scopt + -ură] (Reg) Brânză de vacă obținută din laptele acru încălzit sau din zerul fiert Si: (reg) scoptătură.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scoptúră, scoptúri, s.f. (reg.) brânză de vacă obținută din laptele acru încălzit sau din zerul fiert; scoptătură.

Intrare: scoptură
scoptură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scoptu
  • scoptura
plural
  • scopturi
  • scopturile
genitiv-dativ singular
  • scopturi
  • scopturii
plural
  • scopturi
  • scopturilor
vocativ singular
plural