SCARABEU (< fr., lat.) s. m. Denumire dată insectelor coleoptere din genul Scarabaeus, coprofage, cu corpul negru, lățit și turtit, răspândite în N Africii, Asiei Anterioare și Centrale și în E Europei. Pentru a asigura dezvoltarea larvelor, formează mici bulgări sferici de bălegar pe care îi rostogolesc apoi în adăposturi anume pregătite. În Egiptul antic s. din specia Scarabaeus sacer era considerat sacru.