scalce, scălci, s.f. (reg.) 1. plantă erbacee toxică, cu frunze în forma copitei de cal și cu flori mari, galbene-aurii; calce. 2. (la pl.) plante erbacee toxice, cu flori mari galbene; bulbuci. 3. (în compuse) scălci-mici = scânteiuțe, scânteioare (plante); scalce-mare = rostopască.