5 definiții pentru scăldăciune


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scăldăciune sf [At: MARIAN, NA. 255 / Pl: ~ni / E: scălda + -ăciune] (Buc) Îmbăiere a copilului nou-născut (de către nașii copilului).

SCĂLDĂCIÚNE, scăldăciuni, s. f. (Regional) Îmbăiere, baie; scăldat. În decursul cumătriei sau nemijlocit după aceasta urmează de regulă scăldăciunea. MARIAN, NA. 255.

SCĂLDĂCIÚNE, scăldăciuni, s. f. (Reg.) Scăldătoare (2). – Din scălda + suf. -(ă)ciune.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SCĂLDĂCIÚNE s. v. baie, îmbăiere, scăldare, scăldat.

scăldăciune s. v. BAIE. ÎMBĂIERE. SCĂLDARE. SCĂLDAT.

Intrare: scăldăciune
scăldăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scăldăciune
  • scăldăciunea
plural
  • scăldăciuni
  • scăldăciunile
genitiv-dativ singular
  • scăldăciuni
  • scăldăciunii
plural
  • scăldăciuni
  • scăldăciunilor
vocativ singular
plural

scăldăciune

etimologie:

  • scălda + sufix -(ă)ciune.
    surse: DLRM