6 definiții pentru scânteiță

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

scânteiță sf [At: VALIAN, V. / V: (îvr) schin~, (reg) schintiță[1] (A: nct) / Pl: ~țe / E: scânteie + -iță] 1-2 (Îvr; șhp; îf schinteiță) Scânteiuță (1-2). 3 (Îvr; șîc ~-galbenă) Rostopască (1) (Chelidonium majus). 4 (Bot; înv) Scânteiuță (5) (Anagallis arvensis). 5 (Bot; înv; îf; schinteițe) Gușa(5)-porumbului (Cucubalus baccifer). 6 (Bot; reg) Cocoșei(11)-de-câmp (Adonis aestivalis). 7 (Bot; reg; îf schintiță) Scrântitoare (Potentilla supina). corectată

  1. În original, incorect tipărit: schitiță (fără accent). Definiția include și precizarea „accent necunoscut”. Am accentuat totuși cuv. după după forma acestuia din referința încrucișată — LauraGellner

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

SCÂNTEÍȚĂ s. v. rostopască, ruscuță.

scînteiță s. v. ROSTOPASCĂ. RUSCUȚĂ.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

scânteíță, scânteíțe, s.f. (înv.) 1. (în forma: schinteiță) scânteie mică; scânteiuță. 2. (reg.) rostopască. 3. plantă erbacee, cu tulpină ramificată și cu flori roșii, albastre sau albe; scânteioară, aurică, focșor, poperină. 4. (la pl.; în forma: schinteițe) gușa-porumbului (plante). 5. cocoșei de câmp (plante). 6. (în forma: schintiță) scrântitoare (plantă).

Intrare: scânteiță
scânteiță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • scânteiță
  • scânteița
plural
  • scânteițe
  • scânteițele
genitiv-dativ singular
  • scânteițe
  • scânteiței
plural
  • scânteițe
  • scânteițelor
vocativ singular
plural
schinteiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
schintiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.