Definiția cu ID-ul 507448:


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

sarmá (sarmále), s. f. – Gălușcă înfășurată în foaie de varză sau de viță. – Mr. sărma, megl. sarma. Tc. sarma (Șeineanu, II, 315; Lokotsch 1857; Ronzevalle 107), cf. ngr. σαρμᾶς, bg., sb. sarma.