SAPRÓB 1. s. m. Organism care absoarbe nutrienții organici solubili din materia organică moartă. 2. Adj. (referitor la ape). În care există substanțe organice putrescibile. Se disting ape oligosaprobe, slab poluate, mezosaprobe, cu poluare medie (betamezosaprobe, în care conținutul de oxigen dizolvat se menține încă ridicat, și alfamezosaprobe, cu deficit de oxigen), polisaprobe, foarte poluate (cu oxigen foarte, puțin sau deloc, adesea bogate în amoniac și hidrogen sulfurat).