5 definiții pentru samizdat


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

SAMIZDÁT, (2) samizdaturi, s. n. 1. Ansamblu de mijloace folosite în fosta URSS pentru difuzarea operelor interzise de cenzură. 2. Operă astfel difuzată. – Din fr., engl. samizdat.

SAMIZDÁT s. n. Ansamblu de mijloace folosite în fosta URSS pentru difuzarea operelor interzise de cenzură. (cuv. rus. < sam- = auto1- + izdatel’stvo = editură; cf. fr., engl. samizdat) [et. MW]

samizdát s. n., adj. (cuv. rus.) Lucrare reprodusă artizanal și difuzată clandestin în URSS, apoi și în alte țări cu regim totalitar. Noțiunea era cunoscută, dar înainte de decembrie 1989 nu se putea folosi public ◊ „[...] numărul. 2 al revistei samizdat «România liberă» care apare la Budapesta.” Lupta 22 VI 88 p. 1. ◊ „Am întâlnit și o traducere a lui Heidegger, «Sein und Zeit» care circula în samizdat. R.lit. 52/89 p. 24. ◊ „Scrierile de spiritualitate creștină ortodoxă continuau să circule sub formă de dactilograme (pe vremea când tehnica xeroxului nu era cunoscută la noi!) [...] A fost, de fapt, cum s-a spus, cea mai importantă și poate singura formă de samizdat cunoscută în România epocii comuniste.” R.l. 22 I 94 p. 2; v. și 26 I 90 p. 1, Cuvântul 4/93 p. 2, R.lit. 34/93 p. 12, 47/93 p. 3, 14/96 p. 7 (cf. fr., engl., it. samizdat; PR 1960, BD 1970, DMC, DPN 1976)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*samizdát (sa-miz-/sam-iz-) s. n., (lucrări) pl. samizdáturi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SAMIZDÁT adj. invar. clandestin. (Publicații ~.)

Intrare: samizdat
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • samizdat
  • samizdatul
  • samizdatu‑
plural
  • samizdaturi
  • samizdaturile
genitiv-dativ singular
  • samizdat
  • samizdatului
plural
  • samizdaturi
  • samizdaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)