SAMAR, samare, s. n. 1. Șa mare de povară, fără scări, care se pune pe măgari și pe catâri: p. ext. încărcătură care se așază pe spatele unui animal de povară. 2. Bucată de scândură având pe una din fețe o mică platformă, care servește la transportarea cărămizilor pe schele. 3. Laț de sprijin pe care se așază căpriorii acoperișului unei case. – Din bg. sb. samar.