SAHAROV, Andrei Dmitrievici (1921-1989), fizician rus. Conducător al grupului care a fabricat (1953) bomba cu hidrogen sovietică. S-a opus experiențelor nucleare, raliindu-se (1966) disidenței intelectuale; unul dintre fondatorii (1970) Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului. Pentru publicarea, în 1968, în Occident a lucrării: „Reflexii despre progres, coexistență pașnică și libertatea intelectuală”, cât și pentru condamnarea invaziei Afghanistanului de către trupele sovietice, S. a fost scos din cercetare și exilat (1980-1986) în orașul Gorki (azi Nijni Novgorod). A revenit la Moscova și în viața științifică în timpul perestroikăi. Contribuții în domeniul particulelor elementare și al armelor termonucleare. După 1986 a fost ales președinte al Academiei de Științe a U.R.S.S. și numit într-o comisie guvernamentală pentru elaborarea unei noi Constituții. Premiul Nobel pentru pace (1975) pe care nu l-a primit deoarece nu i s-a acordat viza pentru a ieși din țară. Memorii.