5 definiții pentru sătuț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

sătuț sm [At: BUCAVNA, 62 / Pl: ~e / E: sat + -uț] 1-2 (Trs; Mar; șhp) Sătuleț (1-2).

SĂTÚȚ, sătuțe, s. n. Sătuleț. Tot așa tînjesc și eu, Fără de sătuțul meu. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 202.

SĂTÚȚ, sătuțe, s. n. Sătuleț. – Din sat + suf. -uț.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

SĂTÚȚ s. v. sătișor, sătuc, sătuleț.

sătuț s. v. SĂTIȘOR. SĂTUC. SĂTULEȚ.

Intrare: sătuț
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • sătuț
  • sătuțul
  • sătuțu‑
plural
  • sătuțe
  • sătuțele
genitiv-dativ singular
  • sătuț
  • sătuțului
plural
  • sătuțe
  • sătuțelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

sătuț

etimologie:

  • sat + sufix -uț.
    surse: DLRM