răzlog, răzlogi, s.m. – (reg.) Prăjină groasă (de obicei de brad), necioplită, folosită la îngrădituri sau căptușirea pereților colibelor: „Și cum nu era culcat, a văzut cum o mână mare, mare de tot se bagă printre răzlogi” (Bilțiu, 1999: 238; Ieud). – Din sl. razlogǔ „întins, rărit” (Scriban, DEX, MDA).