2 intrări
5 definiții
Explicative DEX
răsăjdui vi [At: (a. 1645) TDRG / Pzi: ~esc / E: slv расѫждати, расъждати] (Îvr) A chibzui (4).
răsăjduĭésc v. tr. (vsl. rasonditi, -sonždon și -onždati, bg. razsŭždavam V. osîndesc). Vechĭ. Judec, apreciez, socotesc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Etimologice
răsăjdui (-uesc, -it), vb. – A considera, a aprecia. Sl. rasąditi, rasąždą (Tiktin). Sec. XVII, înv., împrumut cult.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Arhaisme și regionalisme
RĂSĂJDUI vb. (Mold.) A chibzui, a cumpăni, a aprecia. Canonul acestora păcate ... în voia duhovnicului să fie, după cum va răsăjdui el. ȘT, 293. Etimologie: sl. rasǫždati, rasŭždati. Vezi și răsăjduitor. Cf. c h i t i (2), r ă s c h i t i, s ă m ă l u i (2).
- sursa: DLRLV (1987)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
răsăjdui, răsăjduiesc, vb. IV (înv.) a judeca, a aprecia, a socoti.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: răsăjduire
răsăjduire infinitiv lung
| infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Intrare: răsăjdui
| verb (VT408) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)
|
|
|
| singular | plural | ||
|
| ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (tu) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (el, ea) |
| (să)
|
|
|
| ||
| plural | I (noi) |
| (să)
|
|
|
| |
| a II-a (voi) |
| (să)
|
|
|
| ||
| a III-a (ei, ele) |
| (să)
|
|
|
| ||
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)