răsad sn [At: BIBLIA (1688), 369¹/29 / V: (reg) res~, ~ă sf / Pl: ~uri, (rar) ~e / E: bg разсад, разсада] 1 (Adesea csc) Plantă tânără crescută din sămânță (în răsadniță, seră), cu scopul de a fi răsădită Si: (înv) sad. 2 (Înv) Ramură tânără Si: vlăstar. 3 (Reg) Butaș. 4 (Reg) Varză cu căpățâna încă nedezvoltată. 5 (Fig) Neam. 6 (Reg; csc) Sămânță din care se obține răsad (1). 7 (Reg) Răsadniță (1).