Definiția cu ID-ul 952380:
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
răgută, răgute, s.f. – (reg.; mil.) Recrut, răcan: „Să măsur vinuț și bere / La răgute tinerele” (Bilțiu, 2006: 113); „Tu să spui că ești răgută” (Calendar, 1980: 69). – Din germ. Rekrut, pop. Regrut (Borcea, cf. DER; DEX), rus. rekrut (DEX).