Definiția cu ID-ul 1351088:
Arhaisme și regionalisme
răcuínă, răcuine, s.f. (reg.) Plantă erbacee târâtoare, cu flori albe (Anagallis arvensis L.); scânteuță: „Paștem numai răcuină / Și bem apă din fântână” (Bilțiu, 1990: 22). ■ Se utiliza în med. pop. veter. – Var. a lui racovină (DEX, MDA); din sl. rakovina (DER).