RÎVNITOR, -OARE, rivnitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care tinde spre cineva sau ceva, care este plin de rîvnă; însuflețit de o dorință, zelos. Îndeletnicirile frumoase... aveau mulți rîvnitori. GALACTION, O. I 212. Rîvnitori să-i păstreze chipul... iscodiră meșteșugul zugrăvirii. CONACHI, P. 301. – Variantă: rîmnitor, -oare (ȘEZ. VI 95) adj.