Definiția cu ID-ul 1351165:
Regionalisme / arhaisme
râncắu, râncăi, s.m. 1. (reg.) Taurul care nu e complet jugănit. 2. (despre oameni) Care se agită, care caută în permanență sămânță de scandal. – Din râncă „vână de bou” (Șăineanu, MDA) + suf. -ău.
râncắu, râncăi, s.m. 1. (reg.) Taurul care nu e complet jugănit. 2. (despre oameni) Care se agită, care caută în permanență sămânță de scandal. – Din râncă „vână de bou” (Șăineanu, MDA) + suf. -ău.