râmnic sn [At: (a. 1755) URICARIUL, XVI, 114 / V: (reg) râvnic, remnic / Pl: ~ice / E: ucr рибник, bg рыбник] (Reg) 1 (Mpl) Iaz artificial cu pește Si: heleșteu (2). 2 Loc (mlăștinos) cu heleșteie sau bălți. 3 Teren mlăștinos redat agriculturii. 4 „Locul cu iarbă din sat unde pasc animalele și păsările de pe lângă casa omului”. 5 Vale.