râdere sf [At: BOLINTINEANU, O. 213 / Pl: -ri / E: râde] 1 Manifestare a veseliei sau a satisfacției printr-o mișcare a feței și a gurii, scoțând în același timp sunete specifice, succesive și nearticulate Si: râs² (1). 2 (Pan; d. păsări) Scoatere de sunete asemănătoare cu râsul² (1) omului. 3 Distracție (1). 4 Mulțumire. 5 vi Nesocotire.