O definiție pentru runiform


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

runifórm adj. m., pl. runifórmi; f. sg. runifórmă, pl. runifórme

Intrare: runiform
runiform adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • runiform
  • runiformul
  • runiformu‑
  • runiformă
  • runiforma
plural
  • runiformi
  • runiformii
  • runiforme
  • runiformele
genitiv-dativ singular
  • runiform
  • runiformului
  • runiforme
  • runiformei
plural
  • runiformi
  • runiformilor
  • runiforme
  • runiformelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)