O definiție pentru rubeoform


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

rubeofórm adj. m., pl. rubeofórmi; f. sg. rubeofórmă, pl. rubeofórme

Intrare: rubeoform
rubeoform adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • rubeoform
  • rubeoformul
  • rubeoformu‑
  • rubeoformă
  • rubeoforma
plural
  • rubeoformi
  • rubeoformii
  • rubeoforme
  • rubeoformele
genitiv-dativ singular
  • rubeoform
  • rubeoformului
  • rubeoforme
  • rubeoformei
plural
  • rubeoformi
  • rubeoformilor
  • rubeoforme
  • rubeoformelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)