RONDELA ~e f. 1) Disc mic, subțire, cu gaură la mijloc, care se îmbracă pe șurub, între piesa fixată și piuliță, pentru a asigura o îmbinare mai bună; șaibă. 2) Bucată mică, rotundă, de carton, care acoperă alicele dintr-un cartuș de vânătoare. 3) Fiecare dintre bucățile rotunde de metal pregătite special pentru baterea monedelor și medaliilor. 4) Mostră transversală din trunchiul unui copac, folosită pentru analiza structurii microscopice sau pentru determinarea vârstei arborilor. [G.-D. rondelei] /<fr. rondelle