romanic, ~ă [At: XENOPOL, I. R. I, 180 / Pl: ~ici, ~ice / E: ger romanisch cf it romanico] 1 a Care se trage din romani³ (1). 2 a Care are legătură cu poporul roman³ (8) sau cu Imperiul Roman (9). 3-4 a, sn (Șîs stil ~) (Stil arhitectonic în Europa în sec. X-XIII) caracterizat prin severitate, masivitate și robustețe, cu deschideri în ziduri în general mici și bolți semicilindrice. 5 a (D. limbă) Care derivă din limba latină Si: neolatin. 6 a Care aparține limbilor romanice (5). 7 a Caracteristic limbilor romanice (5). 8 a Care se ocupă de limbile romanice (5).