rogatoriu, ~ie a [At: ȘĂINEANU / V: rogator / E: fr: rogatoire] 1 (Înv) Care este însărcinat cu reluarea unei cercetări juridice. 2 (Îs) Comisie ~ie Intervenție făcută de o instanță judiciară către o instanță din altă localitate pentru obținerea unor dovezi necesare instanței solicitatoare.