ROCOȘIT s. n. (Mold.) Răzvrătire, răscoală. Sosind solul acela în Țarigrad, au aflat împărățiia lui Sultan Osman la mare turburare și închis Țarigradul de rocoșitul ienicearilor asupra împărăției. M. COSTIN. Etimologie: rocoși. Vezi și rocoș, rocoșan, rocoșeală, rocoșelnic, rocoși, rocoșire, cocoșitor, rocoșitură. Cf. h ă b r u ș a g, rocoș, rocoșeală, rocoșire, rocoșitură, zurba (2), zurbalîc.