robotă¹ sf [At: ȘINCAI, HR. III, 187/29 / V: robot (A și: robot) sn, (reg) ~budă / A și: robotă / Pl: ~te / E: vsl ровота] 1 Muncă obligatorie pe care o prestau clăcașii (iobagii) în folosul stăpânului Si: clacă (1). 2 Muncă gratuită pentru efectuarea unor lucrări (de interes obștesc) Si: prestație. 3 Muncă (grea) Si: trudă.