ritmic, ~ă [At: I. GOLESCU, C. / Pl: ~ici, ~ice / E: fr rythmique] 1-2 a Care ține de ritm (1-2). 3-4 a Care se referă la ritm (1-2). 5-6 a (D. versuri, melodii) Ritmat (1-2). 7-8 a, av (D. mișcări, acțiuni etc.) Care are ritm (4) Si: cadențat (1 -2), ritmat (3-4). 9 a (Îs) Gimnastică ~ Ramură a gimnasticii în care exercițiile se execută ritmic și cu acompaniament muzical. 10 sf Ansamblu de reguli privitoare la folosirea ritmului (1) în poezie și, mai rar, în proză. 11 sf Totalitatea ritmurilor (1). 12 sf (Muz) Știința care studiază simetria timpilor accentuați și slabi, precum și a diferitelor valori de note într-o compoziție muzicală.