3 definiții pentru riff


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

RIFF s.n. (Jaz) Frază melodică sau motiv care se repetă ca fond sau ca temă principală. ♦ (p. restr.) Mod de construcție melodică caracteristic folclorului negru. [Pl. -uri. / < engl., fr., it. riff].

RIFF s. n. (jaz) frază muzicală simplă și foarte ritmată, mediocră, motiv care se repetă ca fond sau ca temă principală, mod de construcție melodică specific folclorului negru. (< amer. riff)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

riff (cuv. amer.) (JAZZ) frază* simplă și foarte ritmată, de două sau patru măsuri*, repetată de un instrumentist, de o grupă instrumentală sau chiar de formație intreagă, pentru a seconda un solist improvizator, fie ca răspuns la intervenția solistului, fie ca expunere a unei teme*. R. poate fi întâlnit în toate stilurile de jazz*, dar a fost întrebuințat cu precădere în perioada swing*.

Intrare: riff
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • riff
  • rifful
  • riffu‑
plural
  • riffuri
  • riffurile
genitiv-dativ singular
  • riff
  • riffului
plural
  • riffuri
  • riffurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)