RIEMANN [rí:man], Georg Friedrich Bernhard (1826-1866), matematician german. Prof. univ. la Göttingen. Discipol al lui Gauss. A creat („Asupra ipotezelor care stau la baza geometriei”) geometria riemanniană (fundamentală pentru teoria relativității), a definit (1854) noțiunea de integrală (în sensul lui R.), iar teoria analitică a numerelor a introdus funcția „zeta”. Unul dintre fondatorii teoriei funcțiilor de variabilă complexă, în care a introdus (1851) noțiunea de suprafață riemanniană („Fundamentele teoriei generale a funcțiilor de o variabilă complexă”). Contribuții în teoria ecuațiilor cu derivate parțiale și în topologie.