reziduu sn [At: MARIN, PR. I, 53/31 / P: ~du-u / V: ~diu (Pl: rezidui)^[1], resid / Pl: ~ri, ~duri / E: fr résiduu, lat residuum] 1 Restul care rămâne de la o operație de prelucrare chimică sau fizică a unui material brut. 2 Materie care se depune pe pereții sau pe fundul recipientelor în care se păstrează diferite substanțe lichide. 3 (Îs) ~ri furajere Deșeuri din industria alimentară care pot fi valorificate în alimentația animalelor.