revolver sn [At: GM (1854), 41/32 / V: (reg) levorv~ (A și: levorver), levodv~, levorvel, liv~, livorver, livorvoare snp, livolvel, livorvel, livervor (Pl: livorvoare) lovor~ (Pl: lovorveruri), ~văr, ~vor~ (A și: revorver Pl: ~uri) ~orvăr, ~vel, ~văl, revorvel, ~vul~, răvolvăr, răvorvăr, răvărvel, răvurver, răvoarvăr, răvoarer, răvorv (Pl: răvoarve), răvolv (Pl: răvoalve, răvolve), rivorv~, rivorvel, rivărvel, rovorv~ (Pl: ~uri) / A și: (reg) revolver / Pl: ~e, (reg) ~voalvere / E: fr revolver, ger Revolver, mg revolver] 1 Armă de foc cu repetiție, de dimensiuni mici, care se mânuiește cu o singură mână Si: pistol. 2 Ciocan pneumatic. 3 (îs) Sistem-~ Tip de dispozitiv care declanșează automat mișcările succesive ale unei piese de mașină. 4 (îs) Război-~ Mașină de țesut ale cărei țevi sunt schimbate cu ajutorul unui dispozitiv sistem-revolver. 5 (Îs) Cap-~ Dispozitiv rotitor de prindere a sculelor la mașinile-unelte cu mai multe scule așchietoare. 6 (Îs) Strung-~ Strung prevăzut cu un cap-revolver în care se fixează mai multe scule, necesare pentru executarea unor operații succesive la aceeași piesă. 7 (Îs) Ciocan-~ Unealtă cu ajutorul căreia se numerotează trunchiurile de copaci.