Definiția cu ID-ul 928697:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

REPROȘÁ, reproșez, vb. I. Tranz. A-și face (sau a-i face cuiva) imputări, mustrări, reproșuri. Îmi reproșam neîncrederea și neliniștea de altădată. CAMIL PETRESCU, U. N. 205. Calitățile noastre cele mai lăudate Ne sînt ades în lume drept crime reproșate. ALEXANDRESCU, M. 377. ◊ (Cu pronumele în dativ) În «Cîntecul fusului», fata își cîntă și plînge durerea, dar n-are nimic să-și reproșeze. GHEREA, ST. CR. III 271.