rege, regi s. m. Suveranul unui regat; persoană care deține puterea supremă într-un regat; monarh. ◊ Regele iudeilor = a) atribut dat pruncului Iisus de către magi când întreabă pe Irod: „Unde este regele iudeilor ?” (Mat. 2, 2); b) denumire dată în batjocură de către Pilat pe tăblița pusă pe crucea răstignirii cu textul „Acesta este Iisus, regele iudeilor” (Mat, 27, 37); c) (la ortodocși) inscripție prescurtată care se pune pe crucea de la mormânt; I.N.R.I. = Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor. – Din lat. rex, -gis.