REFULÁRE (< fr.) s. f. Acțiunea de a refula. ♦ (În paihanaliză, la S. Freud) Noțiune desemnând mecanismul inconștient de apărare a eului prin care conținuturile psihice inacceptabile sunt reprimate, menținute în afara conștiinței. În refularea primală sunt blocate impulsurile inconștiente, instinctuale; în refularea primară sunt blocate informațiile anxiogene intrate deja în conștiință; în refularea secundară sunt blocate conținuturile rămase în conștiință în urma refulării primare.