REFLEXIV ~ă (~i, ~e) 1) rar (despre persoane) Care are predispoziția de a reflecta (mult); înclinat spre reflecție. 2) Care se răsfrânge. ◊ Diateză ~ă diateză în care subiectul este în același timp autorul și obiectul acțiunii. Pronume ~ pronume care ține locul subiectului și al obiectului gramatical asupra căruia se exercită acțiunea verbului. Verb ~ verb însoțit de un pronume reflexiv. Relație ~ă relație a unui element cu el însuși. /<fr. réflexif, germ. reflexiv