Definiția cu ID-ul 486680:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
RECITATIV s. n. gen al muzicii vocal-simfonice care, prin intonația și ritmica vorbirii, se apropie de declamație și care, în operă, precedă sau separă ariile. (< germ. Rezitativ, fr. récitatif, it. recitativo)