O definiție pentru receptacular


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

receptaculár adj. m., pl. receptaculări; f. sg. receptaculáră, pl. receptaculáre

Intrare: receptacular
receptacular adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • receptacular
  • receptacularul
  • receptacularu‑
  • receptacula
  • receptaculara
plural
  • receptaculari
  • receptacularii
  • receptaculare
  • receptacularele
genitiv-dativ singular
  • receptacular
  • receptacularului
  • receptaculare
  • receptacularei
plural
  • receptaculari
  • receptacularilor
  • receptaculare
  • receptacularelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)