reabilitație sf [At: ȘĂINEANU / V: ~iune / Pl: ~ii / E: fr rhéabilitation] 1-3 Reabilitare (1-3).

reabilitațiune sf vz reabilitație

*reabilitațiúne (ea 2 sil.) f. (fr. réhabilitation). Acțiunea de a reabilita: condamnat care obține reabilitațiunea. – Și -áție, dar ob. -áre.