razachie [At: IORGA, S. D. XII, 68 / V: (îvp) ~acăie, ~zăc~, ~zda~, răzic~, rez~, rezăc~, rezic~ / Pl: ~ii / E: tc razaki cf bg разакия, srb razakija, ngr ραζαϰί] 1 sf Soi românesc de viță de vie care produce struguri (de masă) cu boabe mari, albe sau roșii, lunguiețe și foarte cărnoase. 2 sf Strugure produs de razachie (1). 3 a De culoarea razachiei (2). 4 a (Îe) A o lua pe coarda ~ A o lua cu binișorul. 5 sf (#Reg. determinat prin „sălbatică”) Agriș (1) (Ribes grossularia).